Romania si catastrofele naturale

Romania este o tara cu riscuri catastrofice mari, aflandu-se pe locul 87 din 171 in topul tarilor cu cele mai mari riscuri de catastrofe naturale, potrivit celui mai recent studiu al World Risk Report. Acest clasament, intocmit pentru 171 de tari din toata lumea, prezinta riscul ca cetatenii unei anumite tari sa devina victime ale unui dezastru, in urma unor calamitati naturale precum cutremure, furtuni, inundatii, seceta ori cresteri ale nivelului marii.

De-a lungul istoriei, Romania s-a confruntat cu calamitati naturale care au avut de multe ori consecinte catastrofice. Conform National Geographic, “modul de manifestare, durata, intensitatea si consecintele fenomenelor meteo-climatice extreme sunt determinate de interactiunea dintre dinamica atmosferei si suprafata activ-subiacenta a tarii, cu rol important fiind barajul orografic al Carpatilor si barajul termic al Marii Negre”.

Nefiind nici nordica, adica foarte friguroasa, nici apropiata de tropice sau ecuator, adica foarte calduroasa, Romania are totusi parte de extreme din ambele directii. Cele mai distructive catastrofe naturale inregistrate pe teritoriul Romaniei sunt cutremurele, inundatiile si alunecarile de teren.

 Inundatiile

In ultimii ani, in Romania, inundatiile au provocat mari pierderi materiale. Judetele Galati si Tulcea pot fi printre zonele cele mai afectate de inundatii, dar si Bacau, Vrancea, Vaslui, Teleorman, Olt si Dolj pot fi intr-o situatie similara, potrivit IGSU. Siretul, Muresul, Crisurile, Oltul, Prutul si Dunarea pot provoca pagube extrem de mari. In judetele unde exista zone (bazine hidrografice) cu grad mare de risc de inundatii, observam din pacate un nivel scazut al gradul de cuprindere in asigurare (polite obligatorii PAD), ca de ex. judetele Galati, cu18,1% grad de cuprindere, Braila, cu 15,9%, Tulcea cu 15,2%, Alba, cu 14,6%, Arad, cu 18,6%. O situatie putin mai buna este in Timis cu 28,6% grad de cuprindere in asigurare printr-o polita PAD.

Inundatia este un fenomen natural care inseamna acoperirea temporara cu apa a unui teren care nu este acoperit in mod obisnuit cu apa. Inundatiile pot fi provocate de revarsarea peste maluri a apelor de suprafata (curgatoare sau statatoare) peste marginile cursurilor sau bazinelor de apa, a ruperii digurilor sau malurilor, inclusiv din precipitatii atmosferice abundente (ploi torentiale) ori topirea brusca a zapezii sau ghetii.

Aparitia inundatiilor este cauzata de o serie de factori climatici – conditiile climatice ce genereaza cantitati mari de precipitatii, furtuni, topirea zapezilor – dar si de despaduririle efectuate de om.

Conform surselor istorice, viituri catastrofale si inundatii s-au produs cu regularitate pe teritoriul Romaniei, acestea fiind o consecinta a climatului temperat continental: istoria ne informeaza asupra unor inundatii de proportii inca din secolul al XVI-lea, numarul si intensitatea fenomenelor crescand in timp. Astfel, in secolul al XX-lea, in tara noastra s-au inregistrat 42 de evenimente de inundatii, iar primul deceniu al secolului XXI a fost unul de-a dreptul catastrofal din punct de vedere al fenomelor hidrologice. Peste 200 de oameni au murit din cauza furiei apelor.

 In anul 2001, la primele inundatii puternice ale acestui secol, pagubele au ajuns la un miliard de euro. Cifrele au crescut progresiv, de la an la an, astfel ca in anii 2005 si 2006, pagubele materiale au insumat doua miliarde de euro, 600 de localitati afectate din 31 de judete, situatiile cele mai grave inregistrandu-se in Arges, Bacau, Braila, Vrancea, Galati, Alba si Valcea. Au fost 15.000 case afectate din care 857 distruse si peste 10.500 de persoane evacuate.

In 2007, din cauza apelor, au fost distruse 1.000 de case in aproape 60 de localitati din Galati, Vrancea, Bacau si Vaslui, iar 1.400 de oameni au ramas fara locuinte, in timp ce in 2010 apele au provocat pagube de 700 de milioane de euro, 426 localitati au fost afectate in judetele Suceava, Botosani, Neamt, Galati, Braila, Tulcea, 4.472 locuinte au fost inundate, dintre care 246 distruse complet. In 2014 au fost afectate de inundatii peste 3.000 de locuinte, in 22 de judete dintre care Olt, Mehedinti, Gorj, Dolj, Valcea, Olt, Constanta, Timis. De asemenea, mai multe localitati din judetele Dambovita, Buzau, Vrancea si Prahova au fost afectate de alunecari de teren cauzate de precipitatii abundente.

E foarte important de precizat ca, pe langa aceste distrugeri materiale, inundatiile au provocat, din pacate, si pierderi de vieti omenesti. Numai in timpul inundatiilor din 2005 si 2006 s-au inregistrat peste 90 de decese, iar in total, incepand cu 2001, inundatiile dus la peste 180 de vieti omenesti pierdute, fenomen cu atat mai ingrijorator.

”Potrivit unor evaluari, pagubele inregistrare de tara noastra ca efect al inundatiilor din ultimii 12 ani au avut o valoare de 4 miliarde de euro, reprezentand circa 2,7% din PIB”, a declarat, in 2016, Iulian Jugan, secretar de stat in Ministerul Mediului Apelor si Padurilor.

 Alunecarile de teren

Prin alunecare de teren se intelege deplasarea unei portiuni formate din roci pe o suprafata inclinata. Alunecarile de teren se produc in zonele in care solul este format din diferite tipuri de argila care au proprietatea de a se umfla atunci cand sunt imbibate cu apa. In cele mai multe cazuri, alunecarile sunt cauzate de de existenta unor mase de argile sau roci argiloase, care au rolul de suprafete de alunecare fie pentru ele insele fie pentru alte roci aflate pe suprafata lor. Factorii care cauzeaza aceste alunecari sunt: apa, defrisarile, cutremurele, eruptiile vulcanilor etc. Cele mai frecvente alunecari de teren se declanseaza primavara, cand cantitatea de precipitatii este mai mare si mai exista si fenomenul de topire a zapezilor, dar si toamna este un anotimp in care se produc multe alunecari de teren din cauza ploilor abundente.

In 1971, dezastrul de la Certej a fost provocat de ruperea digului si alunecarea muntelui de steril din iazul de decantare al exploatarii miniere Certej, Hunedoara. Valul de acid de steril a inghitit intr-un sfert de ora si a ras de pe fata pamantului sase blocuri de locuinte cu 25 de apartamente fiecare, un camin cu 30 de camere, sapte locuinte individuale si 24 de gospodarii au fost distruse sau avariate. Dezastrul a provocat 89 de morti si 76 de raniti.

De asemenea, alunecari de teren s-au intamplat si in trecutul recent, mai ales ca urmare a unor precipitatii atmosferice abundente, ca de ex. in 2015 in jud. Prahova (Breaza, Urlati, Baltesti, Ceptura, Cornu, Izvoarele, Brebu si alte comune sau in 2016, in Comanesti (Bacau), potrivit ISU.

Cutremurele

Cutremur sau seism sunt termenii folositi pentru miscarile pamantului, ce constau in vibratii generate in zonele interne ale Terrei, propagate in forma de unde prin roci. Aceste vibratii rezulta din miscarile placilor tectonice, fiind des cauzate de o activitate vulcanic.

Romania a fost zguduita in ultimii 200 de ani de numeroase cutremure de magnitudine mai mare sau mai mica, insa cele mai puternice au fost, de departe, cutremurul din anul 1802 care a avut o magnitudine de 7,9 pe scara Richter si, mai recent, in secolul XX, seismele din anii 1940 si 1977 cu magnitudini de 7,7, respectiv 7,4 pe scara Richter.

Romania este una din tarile cu cel mai mare risc seismic din Europa, avand un risc major intre 6 – 7 grade pe scara Richter. Zona seismica Vrancea este cea mai importanta prin energia cutremurelor produse, extinderea ariei lor si caracterul persistent si concentrat al epicentrelor, aceasta zona fiind responsabila de peste 90% din totalul seismelor produse in tara noastra, conform INFP.

Statistic, cutremure cu magnitudinea 6 si peste apar in Vrancea aproximativ la fiecare zece ani, cutremure cu magnitudinea 7 la fiecare 33 ani, in timp ce seisme cu magnitudinea de peste 7,5 la fiecare 80 de ani.

Studiile efectuate pe teritoriul tarii in ultimii 100 de ani au aratat ca majoritatea cutremurelor din Romania sunt de origine tectonica. Foarte putine seisme au avut alte cauze, precum alunecari de teren, explozii sau exploatari miniere.

 

Cele mai puternice cutremure din Romania au avut loc in anii:

  • 1802 (magnitudine 7,9)
  • 1812 (magnitudine 6,5)
  • 1829 (magnitudine 7,3)
  • 1838 (magnitudine 7,5)
  • 1908 (magnitudine 7,1)
  • 1940 (magnitudine 7,7)
  • 1977 (magnitudine 7,4)
  • 1986 (magnitudine 7,1)
  • 1990 (magnitudine 6,9 pe 30 mai si magnitudine 6,4 pe 31 mai)
  • 2004 (magnitudine 6)

Cutremurul din 1940 este cel mai puternic cutremur din istoria recenta a Romaniei. Seismul a avut epicentrul in zona Vrancea, la o adancime de 133 de kilometri. Anul 1940 s-a caracterizat printr-o activitate seismica foarte ridicata in Vrancea, deoarece pe tot parcursul acelui an s-au produs multe cutremure. Consecintele cele mai grave ale acestui cutremur s-au semnalat in sudul si centrul Moldovei, dar si in nord-estul Munteniei. Orasul Panciu a fost distrus in proportie de 90%, desi majoritatea cladirilor erau din lemn. In Bucuresti, principala distrugere a fost cea a blocului Carlton, care avea o structura cu 12 etaje din beton armat, foarte moderna la acea vreme, dar au existat avarii serioase si la alte edificii. Numarul victimelor a fost estimat la 1.000 de morti si 4.000 de raniti, majoritatea in Moldova.

Ultimul mare cutremur, cel din 1977, a avut o magnitudine de 7,4 pe scara Richter si a durat 55 de secunde, cauzand in jur de 1.600 de victime, dintre care 90% au fost in Bucuresti, acolo unde au fost si cele mai mari pagube materiale. De asemenea, au fost raniti peste 11.000 de oameni si in jur de 35.000 de locuinte s-au prabusit. Numai in Bucuresti s-au prabusit 33 de cladiri si blocuri mari, cele mai multe imobile datand din perioada interbelica. Seismul a avut epicentrul in Vrancea, la o adancime de 100 de kilometri, iar unda de soc a fost resimtita in aproape intreaga zona balcanica.

Cutremurul din 1986 a avut o magnitudine de 7,1 grade pe scara Richter si a fost simtit in opt tari, afectand o mare parte a Europei de Sud-Est. In urma lui au ramas 150 morti, 558 raniti si 55.000 de cladiri distruse. De exemplu, in Chisinau numarul deceselor a fost de aproximativ 100 si patru blocuri s-au prabusit.

In cazul cutremurelor vrancene pagubele se produc la magnitudini de peste 7. Pe masura ce magnitudinea este mai mica, nu mai sunt pagube, dar acestea sunt simtite, chiar si cele de magnitudine 5, conform declaratiilor specialistilor.

In afara de regiunea Vrancea, pe teritoriul Romaniei au fost identificate mai multe zone epicentrale, care determina gradul de seismicitate al tarii, acestea fiind zona Fagaras-Campulung, zona Banat, Dobrogea, platforma continentala a Marii Negre, Crisana, Maramures, Podisul Transilvaniei si Campia Romana.

Cutremurele de adancime din zona Vrancea (60 – 200 km) pot atinge 7,5 – 8,5 grade pe scara Richter si produc distrugeri mari pe o arie foarte mare. Efectele sunt foarte mari pe directia:

–  din Vrancea catre Nord-Est spre Moldova, pe directia Focsani-Iasi-Chisinau si

–  spre Sud-Vest catre Campia Romana, pe directia Bucuresti-Zimnicea-Sofia.

Transilvania este mai slab afectata de seismele vrancene de mare adancime.

Cutremurele crustale insa (de mica adancime, sub 60 km) sunt seisme cu efecte locale (rareori atingand 5,2 – 5,4 grade pe scara Richter), sunt mult limitate ca arie, desi in unele cazuri pot fi simtite destul de puternic in zonele lor epicentrale (in special in arealul Focsani-Ramnicu Sarat).

Previziunile specialistilor sunt sumbre: in cazul in care s-ar produce un cutremur similar celui din ’77, cel mai afectat oras din tara ar fi Capitala, multe dintre cladirile situate in centrul orasului nefiind consolidate. Municipalitatea sustine ca nimeni nu s-a ocupat in mod expres de asta si asa s-a ajuns in aceasta situatie. Desi s-a inceput programul consolidarii inca din anul 2002, autoritatile spun ca au fost consolidate, in medie, doua blocuri pe an, desi sunt sute de imobile in aceasta situatie.

Primaria Capitalei mentioneaza ca in prezent exista 348 de cladiri incadrate in clasa I de risc seismic, dintre care 175 prezinta pericol public.

In aproximativ 17 ani au fost consolidate 79 de imobile, 19 cu surse de la bugetul local si 60 din banii proprietarilor, adica 20 la suta din numarul total al cladirilor care necesitau reparatii capitale.

Potrivit specialistilor in seimologie, din cauza pozitionarii, Bucurestiul este capitala cea mai vulnerabila la cutremure din sudul Europei. Vulnerabilitatea Bucurestiului este data de fondul construit vechi din zona centrala, dar si de conditiile locale de teren (straturi argiloase, care favorizeaza perioade predominante lungi de miscari ale terenului, la magnitudini mari si medii).

75% din populatia Romaniei si 45% din retelele vitale sunt expuse riscului unui cutremur, iar probabilitatea unui cutremur major in 30-40 de ani este o realitate statistica.

Asadar, in contextul in care tara noastra este expusa unor catastrofe naturale precum cutremurul, inundatiile si alunecarile de teren, gradul de cuprindere in asigurare printr-o polita obligatorie este scazut, desi asigurarea PAD este obligatorie. Aceasta a inregistrat in ultimele luni un trend usor descendent, ajungand la sfarsitul lunii august 2017 la un numar la 1.650.397 polite, insemnand un grad de penetrare de 18,48%, conform informatiilor comunicate de PAID.

Toate acestea ne arata ca nu exista inca o legatura directa intre riscurile catastrofale si nivelul de intelegere al proprietarilor de locuinte cu privire la utilitatea, dar si obligativitatea asigurarii PAD.

 

 

Romania - catastrofe si dezastre naturale

Romania – catastrofe si dezastre naturale

Harta Romaniei, hazard seismic si gradul de cuprindere in asigurarea PAD

Polita PAD acorda despagubiri pana la limita de 20.000 EUR (pentru locuinte de tip A), respectiv 10.000 EUR (pentru locuinte de tip B). Polita obligatorie PAD nu acopera si bunurile din locuinta, acestea pot fi asigurate insa pe o polita facultativa a locuintei.

O polita de asigurare facultativa a locuintei completeaza acoperirea oferita de o polita PAD. Asiguratul poate opta pentru acoperirea celor 3 riscuri catastrofale (cutremur, inundatii, alunecari de teren) la o suma asigurata reprezentand valoarea locuintei (valoarea de inlocuire de nou, valoarea reala, valoarea de piata). In plus, o polita de asigurare facultativa a locuintei ofera protectie si pentru alte riscuri majore, printre acestea mentionand in primul rand incendiul si explozia, dar si fenomenele atmosferice precum furtuna, vijelia, urajanul, tornada, ploile torentiale, dar si greutatea stratului de zapada/gheata. De asemenea, o polita facultativa te poate proteja si pentru daunele produse de avarii la instalatiile de apa, canalizare ori incalzire centrala, precum si daunele cauzate de inundatia de la vecini.

Mai mult decat atat, dupa cum se poate observa si din HARTA, intreaga parte de est, unele zone din centru, dar si partea de sud a Romaniei sunt expuse la un hazard seismic ridicat, fiind aproape de epicentru, potrivit raportului de tara „Evaluarea riscurilor de dezastre la nivel national (RO-RISK)”, publicat de Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta (IGSU, 2016).

Astfel, potrivit specialistilor, in cazul unui cutremur puternic cu originea in Vrancea, cele mai expuse orase ar fi cele situate pe directia nord-est: Focsani, Galati, Bacau, Vaslui si Iasi, precum si cele situate pe directia si sud-vest: Buzau, Ramnicu Sarat, Ploiesti, Bucuresti, Targoviste, Pitesti, chiar si Giurgiu si Alexandria.

In plus, in orase precum Bucuresti, Galati, Vaslui, Braila si Pitesti, pagubele ar fi majorate si din cauza numarului mare de cladiri vechi si cu grad de uzura.

Daca analizam HARTA, observam ca gradul de cuprindere in asigurare a locuintelor pe polite de asigurare obligatorie PAD se situeaza sub 20% (cu exceptia Bucuresti+Ilfov: 36,81% si Prahova: 22,1%), ceea ce este cel putin ingrijorator.

De asemenea, observam ca doar in 7 judete (Bucuresti+Ilfov, Timis, Sibiu, Brasov, Prahova, Covasna, Constanta) gradul de penetrare al asigurarii PAD depaseste 20%, iar in 5 judete acesta este se situeaza la polul opus, cu un grad de penetrare mai mic de 10% (Gorj, Mehedinti, Teleorman, Vaslui, Botosani).

Este de mentionat si ca, potrivit Legii 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuintelor impotriva cutremurelor, alunecarilor de teren si inundatiilor, proprietarii care nu isi asigura locuintele printr-o polita obligatorie PAD nu vor beneficia, in cazul producerii unuia dintre cele trei riscuri acoperite (cutremur, inundatie, alunecare de teren) de niciun fel de despagubiri de la bugetul de stat sau de la bugetul local, pentru prejudiciile produse locuintelor.

Cutremurele si alunecarile de teren pot produce asupra constructiilor efecte negative, de la distrugerea (prabusirea) totala sau partiala, distrugerea sau avarierea unor elemente componente ale constructiilor (structurale sau nestructurale) ori a echipamentelor si instalatiilor cladirii, pana la distrugerea sau avarierea unor retele publice de utilitate vitala (alimentare cu apa, gaze, energie electrica, energie termica, transport, comunicatii), izolarea unor zone si impiedicarea operatiunilor de salvare. De asemenea aceste dezastre pot produce incendii si explozii atat in cladiri, cat si la retelele utilitare, efectele negative fiind asadar mult amplificate. Cutremure se pot produce inclusiv in oceane (cutremure submarine), iar acestea pot genera adevatare catastrofe prin valurile seismice generate (tsunami) care se propaga prin apa oceanelor si navaleste pe uscat cu o forta distructiva uriasa.

Totodata, cutremurele si alunecarile de teren pot avea si efecte colaterale, cum ar fi: inundatii (ca urmare a avarierii/distrugerii unor lucrari hidrografice), blocari sau devieri ale cursurilor de apa, contaminare chimica sau radioactiva, accidente ale mijloacelor de transport etc.

Scenariul exercitiului ”SEISM 2016” organizat anul trecut in Bucuresti de catre ISU a aratat ca, dupa primele 12 ore de la producerea cutremurului de peste 7 grade pe scara Richter s-ar inregistra in Capitala 3.910 persoane ranite, 1.500 decedati si 2.600 de persoane ramase fara adapost. Aceste cifre sunt doar previziuni, iar realitatea ar putea fi mai dramatica!

Din punct de vedere al infrastructurii s-ar inregistra avarii la 147 de imobile, un spital, 4 scoli, sediile a 2 agenti economici, precum si la reteaua de transport gaz metan intre uzina ‘Republica’ si zona rezidentiala. Din motive de securitate, utilitatile s-ar sistata si vor ramane asa pana cand infrastructura specifica va putea functiona in conditii de siguranta. Cele mai afectate zone din Bucuresti ar fi Centrul Istoric, cartierele Pantelimon, Baneasa si Pajura, precum si in zona Calea Mosilor si George Cosbuc, au mentionat la finalizarea exercitiului cei din MAI.

In ciuda acestor date alarmante, in Romania, din aproximativ 9 milioane de locuinte, doar 1,65 milioane au asigurare obligatorie pentru locuinta, la 31.08.2017.   Asigurarea locuintei este deosebit de importanta, mai ales in zilele noastre, cand locuintele sunt supuse atator riscuri. Sa ai nevoie de asigurare este ca si cum ai avea nevoie de parasuta: daca nu o ai la indemana cand trebuie, sunt sanse mari sa nu mai ai nevoie de ea a doua oara. Este intotdeauna mai usor si mai intelept sa previi, decat sa repari, insa viata iti da rar ocazia sa previi evenimentele neplacute sau catastrofale.

Important !

  • Harta utilizata este cea prevazuta in Codul de proiectare seismica P100-1 / 2013. Aceasta harta prevede zonarea teritoriului Romaniei din punct de vedere al valorilor acceleratiei terenului pentru proiectare (ag). Pentru verificarea cerintei fundamentale Siguranta Vietii s-a avut in vedere un cutremur de proiectare cu 20% probabilitate de depasire in 50 de ani (Interval mediu de recurenta =225 ani). Harta teritoriul Romaniei este impartit in zone seismice in functie de hazardul seismic local, care, in mod simplificat, este considerat constant in fiecare zona seismica.
  • In termeni generali, hazardul seismic defineste miscarea asteptata a terenului, provocata de cutremure, intr-un amplasament, fenomen ce poate avea ca efect distrugeri sau pierderi.
  • Marimile seismice care caracterizeaza energia unui cutremur sunt intensitatea si magnitudinea. Cu acesti parametri se desriu efectele cutremurelor si cantitatea de energie eliberata.
  • Intensitatea este o marime exprimata de regula pe scara Mercalli. Aceasta este o masura subiectiva, in functie de efectele inregistrate in diferite amplasamente. Intensitatea seismica descrie efectele distructive pe care un cutremur le are asupra constructiilor, modificarile de la suprafata libera a terenului si impactul asupra comportamentului oamenilor.
    • Scara Mercalli este un etalon cu 12 grade exprimate prin litere romane. Cutremurele superficiale, care se simt dar nu provoaca daune, sunt incadrate in gradele I – V. Intre gradele VI si XII sunt incadrate cutremurele puternice cu un potential distrugator ridicat sau total.
  • Magnitudinea seismica masoara energia eliberata in focar in momentul declansarii cutremurului. Magnitudinea se determina, in mod uzual, pe scara Richter folosind inregistrarile statiilor seismice.
    • Scara Richter masoara cat de ampla este miscarea pamantului si permite stabilirea epicentrului unui seism. Masuratorile sunt facute cu ajutorul seismografelor. Scara de magnitudine Richter este o scara logaritmica, ceea ce inseamna ca puterea cutremurului se mareste de 10 ori de la un grad la altul.
  • Efectele unui cutremur (adica valoarea pe scara Mercalli) nu depind insa de valoarea magnitudinii (grade pe scara Richter) ci de mai multi parametrii: adancimea cutremurului (un cutremur de suprafata este mult mai distrugator decat unul de adancime), calitatea materialelor de constructii folosite in regiunea in care are loc seismul etc.

Materialul a fost realizat cu sprijinul:

www.paid.ro

www.ccers.utcb.ro

2018-12-19T11:04:37+00:00 24 august 2018|Casa Ta, Locuinta, Uncategorized|