Statisticile privind accidentele de circulație arată că numărul și consecințele acestora rămân la cote ridicate, în țara noastră − Din nefericire, România ocupă, în continuare, primul loc în UE în ceea ce privește numărul deceselor cauzate anual de accidentele rutiere (cu o medie dublă față de restul Uniunii Europene).
În ciuda acestor cifre dramatice, există încă destui șoferi cărora le este dificil să se conformeze reglementărilor rutiere, preferând să se bazeze pe propriile evaluări privind traficul (viteza potrivită pentru un anumit segment de drum, necesitatea purtării centurii de siguranță, impactul consumului de alcool la volan, etc.).
Potrivit unei cercetări sociologice recente, realizată de Poliția Română în colaborare cu Ursus Breweries și Cult Market Research, principalii trei factori care produc nesiguranță în trafic sunt: nerespectarea regulilor de circulație (34%), manevrele riscante executate de către șoferi (32%) și starea precară a drumurilor (28%).
Iată câteva dintre cele mai reprezentative concluzii ale studiului:
Mai mult de jumătate dintre respondenți au remarcat o înrăutățire a comportamentului celorlalți șoferi (61%), precum și faptul că a crescut aglomerația în trafic (77%);
80% dintre șoferi au declarat că au fost victime ale agresiunilor în trafic sub forma flash-urilor/claxoanelor; în același timp, jumătate dintre aceștia admit că au comis la rândul lor asemenea gesturi;
24% dintre respondenți au menționat că depășesc deseori sau foarte des limita de viteză când conduc în afara unei localități;
58% dintre șoferi declară că probabil vor depăși viteza legală dacă se angajează într-o depășire;
Comparativ cu studiile anterioare, în 2022 se constată o creștere a situațiilor în care respondenții recunosc faptul că au depășit limita de viteză între localități sau pe autostradă cu 5%, respectiv 4%;
Un sfert dintre șoferii chestionați au declarat că în ultimele 6 luni au vorbit la telefon în timp ce conduceau, fără a folosi hands-free și 7% au utilizat social media;
13% dintre șoferi utilizează doar uneori sau foarte rar/niciodată centura de siguranță atunci când conduc în localitate și 7% atunci când conduc în afara localității sau pe autostradă;
11% dintre subiecții studiului consideră că nu este neapărat nevoie de centura de siguranță dacă circulă cu atenție, iar 7% sunt de părere că airbag-urile înlocuiesc purtatul centurii de siguranță;
70% dintre participanții la studiu consideră că cea mai gravă abatere care influențează negativ nivelul de siguranță rutieră este conducerea sub influența băuturilor alcoolice;
Proporția șoferilor care declară că au condus după ce au consumat băuturi alcoolice este de 10% din totalul celor chestionați, 9% având o frecvență ocazională;
Principalul motiv invocat de aproximativ o treime dintre respondenți pentru condusul sub influența alcoolului îl reprezintă parcurgerea unei distanțe mici până la destinație, motivație folosită însă cu 20% mai puțin decât în 2018;
Procentul celor care își justifică condusul sub influența alcoolului printr-o situație de urgență a crescut cu 15%;
80% dintre cei chestionați consideră că șoferii mijloacelor de transport în comun sunt cei mai responsabili în trafic și 70% consideră că cei mai puțin responsabili sunt utilizatorii de trotinete;
În ultimii ani, s-a remarcat, totuși, o îmbunatățire în privința atitudinii și comportamentului șoferilor în traficul autohton, iar sentimentul de siguranță în trafic al majorității șoferilor s-a îmbunătățit, de la 47% în 2008 la 57% în 2022;
93% dintre șoferii români își doresc camere fixe de monitorizare pe străzi, pentru reducerea accidentelor.
Pentru creșterea gradului de siguranță rutieră, sunt necesare, însă eforturi constante – Continuarea procesului educativ și de conștientizare a riscurilor râmâne, astfel, prioritară, concomitent cu implementarea tehnologiilor moderne de supraveghere video a traficului rutier și de sancționare automată a abaterilor.
Metodologie: Studiul „Atitudini sociale privind riscul în trafic 2022” face parte dintr-o analiză comparativă mai amplă, desfășurată în perioada 2008 – 2022, fiind realizat pe un eșantion reprezentativ format din 1205 conducători auto activi, utilizând metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interview)
Autor: Consultant Costin TATUC
