Aventurile lui Șofi în trafic

Episodul 3: Virajul buclucaș

Printr-o întâmplare norocoasă, am moștenit de la unchiul meu o mașină roșie, frumoasă „foc”. Nu era chiar nouă – avea câteva zgârieturi, dar mergea și era dornică de drum.

Acte, autocolante și protecție

Ca să-i dau personalitate, am acoperit imperfecțiunile cu autocolante colorate, iar, ca să nu mai pățesc ce am pățit cu mașina prietenului meu, m-am ocupat frumos de formalitățile de înmatriculare a mașinii pe numele meu după ce în prealabil am înregistrat-o la autoritatea de taxe și impozite locale de unde am domiciliul.

De asemenea, am încheiat pentru mașină o asigurare RCA pe numele meu, dar în același timp am notificat și asigurătorul RCA al unchiului meu despre faptul că prin moștenire s-a operat un transfer de proprietate al mașinii în cauză. Ca să fiu și mai liniștit, ce mi-am zis, hai să închei și o asigurare Casco pentru că nu-i așa, asigurarea RCA o am ca să fie protejați terții, dar asigurarea Casco e pentru a-mi proteja propria mașină.

Așadar, într-o după-amiază însorită, proaspăt posesor de permis și mașină, am decis să ies la plimbare prin oraș. Voiam să-mi etalez noua „operă de artă” și, dacă se putea, să impresionez pe cineva cunoscut.

Contactul cu traficul aglomerat

Din cartierul meu am ieșit fără emoții – cunosc bine străduțele înguste și întortocheate. Adevărata provocare a început pe marile bulevarde. Trafic intens, mai multe benzi pe sens, ritm alert. La școala de șoferi circulasem mai mult prin zone liniștite, așa că diferența s-a simțit imediat.

După câteva străzi parcurse prudent, am ajuns la o intersecție aglomerată unde trebuia să virezi la stânga. Doar că nu mai știam pe ce bandă să mă încadrez. Trecusem de indicatorul de preselecție fără să-l observ și acum ezitam.

Soluția „de moment” și momentul inevitabil

Într-un moment de inspirație discutabilă, am coborât geamul și am scos mâna încercând să opresc traficul, așa cum văzusem eu la alții. În același timp, am tras de volan și am virat la stânga fără să semnalizez. În mintea mea, faptul că i-am avertizat pe ceilalți era suficient. Printre claxoane și replici deloc prietenoase, am reușit manevra. M-am simțit victorios. Deja vocea instructorului, care repeta obsesiv „ne asigurăm, semnalizăm și ne încadrăm”, părea de domeniul trecutului. Deviza mea devenise: „Las’ că merge și așa!”.

Din păcate, așa cum se întâmplă adesea în viață, ulciorul nu merge de multe ori la apă. Într-o altă zi, apropiindu-mă de o intersecție importantă, m-am răzgândit brusc și am decis să virez la dreapta… de pe banda a treia.

Un taximetrist aflat pe banda a doua a anticipat ce urma să fac și a reușit să mă evite în ultimul moment. Din păcate, nu la fel de norocos a fost șoferul unui autobuz care circula regulamentar pe banda întâi. Am ajuns direct în aripa lui. Impactul nu a fost grav – o tamponare ușoară – dar suficient cât să atragă atenția tuturor. Eu, roșu la față de nervi și rușine, a trebuit să gestionez situația.

Consecințele

A urmat constatarea amiabilă, telefoane la asigurător, vizita la service și câteva explicații necesare familiei. Norocul meu a fost că am putut completa rapid detaliile necesare direct în aplicația AMIABILA, pentru soluționarea dosarului de daună pe baza poliței RCA. În plus, eu mi-am reparat daunele folosind polița CASCO și mi-am recuperat mașina în doar câteva zile.

Pe propria piele am înțeles că regulile de circulație nu pot fi înlocuite cu tupeu și improvizație. Lipsa responsabilității în trafic poate costa scump – nu doar financiar, ci și emoțional. Ah, și să nu uit, la reînnoirea poliței RCA, costul va fi mai mare, pentru că, din păcate, pentru dauna provocată autobuzului voi fi sancționat cu două clase de malus.