Specialiștii în siguranță rutieră folosesc adesea sintagme mai puțin cunoscute, context în care unele concepte moderne specifice domeniului sunt mai greu de înțeles de către publicul larg. Spre exemplu, în această perioadă sunt des utilizate expresii precum „Viziunea Zero” sau „Sistemul sigur”. La ce se referă acestea și ce presupun vom vedea în cele ce urmează.

Date fiind suferințele provocate și costurile sociale foarte mari ca urmare a accidentelor rutiere, Uniunea Europeană (UE) și-a asumat un ambițios obiectiv pe termen lung – reducerea semnificativă a numărului deceselor și vătămărilor grave până în anul 2050. Strategia elaborată pentru atingerea acestui țel aspirațional este denumită „Viziunea Zero”. De ce “Viziunea Zero”? Pentru că dorim să ne apropiem cât mai mult de un nivel zero al deceselor, dar și rănilor grave cauzate de accidente rutiere. Cum putem face asta? Prin corelarea tuturor măsurilor de siguranță rutieră la nivel european.

Principalele direcții de acțiune vizează:

• Dezvoltarea unei infrastructuri rutiere sigure;
• Creșterea siguranței vehiculelor;
• Utilizarea drumurilor în condiții de siguranță;
• Asigurarea unui cadru adecvat pentru viitor.

Ținând cont de complexitatea unui astfel de program îndrăzneț, Comisia Europeană (CE) a propus la începutul acestei decade noi ținte intermediare de reducere a numărului de decese și vătămări grave cauzate de accidente rutiere, cu 50 % în perioada 2020-2030.

Pentru atingerea acestor obiective a fost nevoie însă de o nouă abordare a siguranței rutiere pentru deceniul 2021-2030, respectiv „sistemul sigur”. Noutatea constă în mutarea accentului din zona punitivă către cea privind reducerea impactului accidentelor. S-a pornit de la ideea că oamenii sunt predispuși să greșească în trafic, context în care pot fi implicați în accidente rutiere. Din acest motiv, trebuie găsite și implementate măsuri optime menite să asigure un mediu care să preîntâmpine erorile comise de factorul uman. Cu alte cuvinte, față de abordarea tradițională, care a pus un mare accent pe responsabilizarea utilizatorului drumului, acum se ia în calcul proiectarea și funcționarea unui sistem rutier performant, care să țină cont de vulnerabilitatea umană și să permită atenuarea consecințelor grave nedorite.

Potrivit abordării „sistemului sigur”, decesele și vătămările grave cauzate de accidentele rutiere nu reprezintă un preț inevitabil al mobilității, pentru că accidente se vor produce mereu, dar decesele și vătămările grave pot fi prevenite în mare măsură.

Anumite măsuri, precum construcția optimizată a vehiculelor, îmbunătățirea parametrilor infrastructurii rutiere, impunerea unor viteze de circulație reduse,  un cadru privind limita de toleranță zero în ceea ce privește conducerea sub influența alcoolului și substanțelor psihoactive ilegale pot reduce semnificativ impactul accidentelor. Aplicate la nivel unitar, măsurile ar trebui să asigure un nivel de protecție suficient chiar și în cazul în care un element eșuează, pentru că un alt element va compensa pentru a preveni rezultatul cel mai grav. Această abordare implică o acțiune multisectorială și multidisciplinară precum și un management integrat, în funcție de obiective, bazat pe termene clare și monitorizarea performanței.

Sistemul sigur este adoptat de un număr din ce în ce mai mare de țări, printre care și România, și reprezintă baza actualului Deceniu de acțiune al Organizației Națiunilor Unite (ONU) pentru siguranța rutieră. Implementarea acestui sistem necesită o implicare guvernamentală susținută și consecventă, precum și implicarea unor factori dintr-o gamă variată de domenii.

În acest context, este de la sine înțeles faptul că și Strategia Națională privind Siguranța Rutieră pentru perioada 2022-2030, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 682 din 25 mai 2022, este în acord cu normele și liniile directoare ale noilor politici ale Uniunii Europene (UE).

Această strategie stabilește cadrul și planificarea implementării obiectivelor și planurilor de acțiune în domeniul siguranței rutiere  și are următoarele obiective generale:

• îmbunătățirea permanentă a legislației din domeniul transporturilor și al siguranței rutiere, precum și al controlului respectării acesteia;
• identificarea soluțiilor de finanțare pentru activitățile de siguranță rutieră, din surse legal constituite;
• îmbunătățirea comunicării privind siguranța rutieră, printr-o mai bună coordonare și o prezență crescută a experților în domeniu în spațiul public;
• eficientizarea modului de constatare a încălcării normelor legale specifice domeniului rutier, prin implementarea sistemelor tehnice automate pentru detecția, procesarea și sancționarea abaterilor;
• utilizarea tehnologiei pentru prevenire, monitorizare și intervenții;
• asigurarea unei mobilități sigure pentru toți participanții la trafic, prin implementarea sistemelor automate de management al traficului.

Principalele elemente care formează sistemul sigur, adaptate dinamicii rutiere din România, sunt:

• Managementul siguranței rutiere (o mai bună coordonare a acțiunilor din domeniul siguranței rutiere);
• Utilizarea drumurilor în condiții de siguranță (cu accent pe educarea factorului uman și sistemele automate de management al traficului, respectiv pentru detecția, procesarea și sancționarea abaterilor rutiere);
• Siguranța vehiculelor (alinierea la standardele tehnice și la normele specifice privind siguranța vehiculelor prevăzute la nivelul UE);
• Siguranța infrastructurii (intensificarea construcției de autostrăzi și de centuri ocolitoare, precum și modernizarea drumurilor existente și creșterea siguranței rutiere prin introducerea de soluții tehnologice noi);
• Intervenții în situații de urgență (actualizarea cadrului legal care să asigure managementul unitar al intervenției serviciilor specializate și resurselor folosite de acestea în cazul accidentelor rutiere).

Este de așteptat ca această nouă abordare să aibă șanse mari să devină realitate și ca urmare a aportului societății civile, întrucât pe lângă instituțiile cu atribuții în siguranță rutieră, o serie de companii private, asociații sau fundații pot participa la implementarea acțiunilor Strategiei Naționale de Siguranță Rutieră 2022-2030.

De aceea, pentru a reduce riscurile de accidente, în special pentru copii, industria asigurărilor, asociațiile de siguranță rutieră, autoritățile publice și instituțiile de învățământ din Austria, Bulgaria, Croația, Ungaria, Polonia, România, Slovacia și Slovenia și-au unit forțele pentru a ridica un semnal de alarmă pentru siguranța copiilor. Copiii au nevoie de protecție și trebuie ghidați în adoptarea unui comportament preventiv atunci când traversează o stradă, când devin participanți la traficul rutier. Un rol crucial îl are fiecare dintre noi, șoferi și părinți deopotrivă.

Astfel, prin intermediul campaniei “Împreună pentru siguranța copiilor – Child Safety CEE”, ne dorim să contribuim la creșterea nivelului de percepție a riscului rutier și la asigurarea unei educații rutiere consistente și coerente.

Surse:

• RAPORT referitor la cadrul de politică al UE privind siguranța rutieră 2021-2030 – Recomandări privind următorii pași către „Viziunea zero” – A9-0211/2021, Parlamentul European
• Strategia Națională privind Siguranță Rutieră pentru perioada 2022-2030, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 682 din 25 mai 2022

Autor: Consultant Costin TATUC