Stiai ca… 2019-04-01T12:14:16+00:00

In trafic, autovehiculele de mare tonaj reprezinta o problema majora de siguranta rutiera din cauza dimensiunii, masei si incapacitatii de a opri sau de a schimba directia la fel de repede ca vehiculele mai mici, in caz de urgenta?

Anual, autovehiculele de mare tonaj sunt implicate in producerea a aproape 5% din accidentele mortale de circulatie, in majoritatea cazurilor vinovatia apartinand insa altor participanti la trafic?

Cea mai frecventa greseala comisa de conducatorii auto/moto este rulajul in unghiurile „moarte” ale autocamioanelor (imediat in spatele benei/semiremorcii, in dreptul usilor cabinei sau imediat in fata acesteia)?

Pentru a evita acrosajul involuntar de catre un autocamion este recomandat sa va mentineti in zona de vizibilitate?

Atunci cand calatoriti in spatele unui vehicul greu, daca nu vedeti oglinda acestuia, soferul nu va poate vedea?

In caz de accident, conducatorii autoturismelor care merg prea aproape de un vehicul de mare tonaj, mai ales la viteze ridicate, mor din cauza decopertarii acoperisului masinii, fiind striviti sub structura puternica a camioanelor?

Cel mai sigur mod de a depasi un camion este intr-o zona de aliniament, cu o buna vizibilitate asupra drumului si cat mai repede posibil, pastand o distanta laterala suficienta?

Obstacolele aparute brusc, vantul puternic sau balansul marfurilor insuficient asigurate sunt factori ce pot determina schimbarea traiectoriei camionului in mod neasteptat?

Majoritatea camioanelor trebuie sa faca o bucla larga pentru a vira, iar incercarea de „a te strecura” prin spatiul astfel creat poate sa provoace cu usurinta un accident?

Camioanele necesita o distanta de oprire mult mai mare decat autoturismele si nu pot face manevre evazive atat de repede, motiv pentru care soferii acestora, atunci cand sunt pusi in astfel de situatii critice, vor prefera ciocnirea din spate, decat iesirea in decor si rasturnarea ori acrosarea celor care circula pe alta banda sau impactul frontal cu autovehiculele de pe contrasens?

Luminile puternice ale fazei lungi (de drum), folosite cand se ruleaza in spatele camioanelor, se reflecta stralucitor in oglinzile mari ale acestora, producand celor care le conduc un efect temporar de orbire?

Pe vreme nefavorabila, este recomandat ca la apropierea de vehiculele grele sa utilizam din timp stergatoarele de parbriz la o treapta de viteza superioara, intrucat camioanele ridica adevarate perdele de apa si noroi care pot surpride prin afectarea puternica a vizibilitatii?

Autovehiculele mari de transport, aflate in miscare, creeaza turbulente ce pot face mai dificil controlul autoturismelor usoare si vehiculelor pe doua roti, in special pe drumurile alunecoase?

Semnalizarea din timp a intentiei efectuarii unor manevre in trafic da posibilitatea soferilor vehiculelor grele din apropiere sa anticipeze si sa reactioneze corect, in conditii de siguranta?

Vehiculele, indiferent de dimensiunea lor, au aceleasi drepturi in trafic? Nu incercati sa va „luptati” cu un camion pentru pozitia pe drum sau strada, generand conflicte cu urmari grave!

O manevra in trafic este o actiune legata de conducerea unui vehicul pentru executarea careia conducatorul auto trebuie sa fie foarte atent si precaut?

Manevrele realizate cel mai des de catre soferi sunt: schimbarea directiei de mers sau a benzilor de circulatie, depasirea, incadrarea in trafic, oprirea/parcarea, intoarcerea si mersul inapoi?

Cele mai riscante manevre sunt depasirea, efectuarea virajului la stanga si intoarcerea?

Pentru a nu perturba traficul si a nu pune in pericol siguranta circulatiei, efectuarea oricarei manevre trebuie precedata in mod obligatoriu de semnalizare din timp si asigurare temeinica?

Semnalizarea intentiei schimbarii directiei de mers sau a benzilor de circulatie se face prin punerea in functiune a luminilor indicatoare specifice cu cel putin 50 m in localitati si 100 m in afara localitatilor, inainte de efectuarea manevrelor?

Conducatorii vehiculelor cu doua roti, precum si ai celor cu tractiune animala ori a celor trase sau impinse cu mana sunt obligati sa semnalizeze intentia efectuarii manevrelor in trafic cu cel putin 25 m inainte de angajarea in acestea ?

Semnalizarea schimbarii directiei de mers trebuie sa inceapa anterior efectuarii manevrei si trebuie mentinuta pe intreaga durata a acesteia?

Asigurarea corespunzatoare inaintea efectuarii de manevre in trafic presupune privirea in oglinzile retrovizoare si orientarea laterala a privirii, astfel incat sa fie acoperite “unghiurile moarte“ ale oglinzilor?

Asigurarea in oglinzile retrovizoare se recomanda nu doar inaintea efectuarii unor manevre, ci si in timpul mersului, pentru observarea evolutiei traficului si anticiparea posibilitatilor de reactie in caz de nevoie?

Frecventa recomandata pentru efectuarea acestui tip de asigurare in trafic aglomerat este la fiecare 6-8 secunde?

Conducatorii vehiculelor care circula pe banda situata langa marginea partii carosabile trebuie sa acorde prioritate de trecere vehiculelor destinate transportului public de persoane atunci cand conducatorii acestora semnalizeaza reintrarea in trafic din statiile prevazute cu alveole?

Pe un drum public prevazut cu minimum 3 benzi pe sens, cand conducatorii a doua autovehicule circula in aceeasi directie, dar pe benzi diferite, si intentioneaza sa se inscrie pe banda libera dintre ei, cel care circula pe banda din dreapta este obligat sa permita celui care vine din stanga sa ocupe acea banda?

Schimbarea directiei de mers spre stanga, in cazul vehiculelor care intra intr-o intersectie circuland pe acelasi drum in aliniament, dar din sensuri opuse, se efectueaza prin stanga centrului intersectiei, fara intersectarea traiectoriei acestora?

Regula „fermoarului”, care permite intrepatrunderea fluxurilor de trafic in cazul in care doua benzi se ingusteaza intr-una, nu este o regula prevazuta de legislatia in vigoare ci un gest voluntar de politete rutiera?

Potrivit legii, pe drumul public cu mai multe benzi, conducatorii de autovehicule care circula pe o banda care se sfarseste, pentru a continua deplasarea pe banda din stanga trebuie sa permita trecerea vehiculelor care circula pe acea banda?

Atunci cand intentionati sa virati la stanga nu trebuie sa intoarceti niciodata rotile pe loc, in asteptarea eliminarii traficului care se apropie, pentru a evita proiectarea pe sensul opus si intrarea in coliziuni frontale in cazul in care sunteti lovit din spate de un sofer neatent?

Specialistii definesc conducerea agresiva ca fiind comportamentul inadecvat al unui conducator de vehicul care comite mai multe abateri de la normele rutiere, care prin natura sau caracterul repetabil pun in pericol grav siguranta circulatiei.

Cei mai predispusi la conducere agresiva sunt soferii stresati, obositi sau cu temperament emotional, intrucat pot suferi unele dereglari care reduc drastic siguranta acestora.

Cele mai frecvente forme de manifestare a conducerii agresive sunt: excesul de viteza, folosirea abuziva a claxonului sonor si/sau luminos, nepastrarea distantei in mers si rulajul la mica distanta, fortarea intrarii pe banda de circulatie (taierea caii), franarea brusca nejustificata, alternarea succesiva a benzilor de circulatie si efectuarea unor manevre bruste fara semnalizare prealabila.

Conducerea agresiva poate genera stari de pericol care in numeroase cazuri duc la accidente, multe dintre acestea soldate cu consecinte grave.

Desi la nivel national legislatia rutiera in vigoare nu defineste inca fapta de conducere agresiva, este reglementata insa sanctionarea contraventionala a majoritatii faptelor distincte care o compun, in raport de gravitatea acestora.

Te poti proteja de soferii agresivi: fiind politicos in trafic si tolerant cu cei care gresesc, luand toate masurile de siguranta, evitand contactul vizual si gesticularea.

Orice sofer interesat poate recunoaste si constientiza semnele inclinatiei sale spre agresivitate in trafic: accelereaza adesea, chiar daca nu se impune, forteaza trecerea chiar daca nu are prioritate, are tendinta de a se strecura continuu, nu semnalizeaza schimbarile de directie, nu pastreaza distanta in mers, claxoneaza si da flash-uri des, are senzatiaca el este un descurcaret iar ceilalti sunt fraieri.

Odata evaluate obiceiurile curente in trafic si constientizate propriile manifestari negative, trebuie invatate modalitatile de imbunatatire a comportamentului rutier. În acest context, este utila asumarea unui angajament personal pentru evitarea problemelor viitoare legate de conducere.

Diminuarea agresivitatii in trafic este posibila facand alegerile corecte cand sunteti la volan, prin aplicarea proverbului „Ce tie nu-ti place, altuia nu face!”. Concret, pastrandu-va calmul si conducand regulamentar, evitand sa va grabiti inutil sau sa fortati trecerea.

Comportamentul agresiv manifestat prin nepastrarea distantei in mers poate fi descurajat daca reactionati cu calm, fara a da curs provocarii si va repliati spre dreapta, catre marginea partii carosabile, pentru a facilita trecerea soferului nervos, incetinind pe tronsoanele in aliniament, dupa care mentineti viteza constanta.

Majoritatea faptelor prin care sunt incalcate normele rutiere constituie contraventii, pentru care legea prevede ca sanctiuni principale avertismentul si amenda.

Avertismentul consta in atentionarea verbala sau scrisa a contravenientului, insotita de recomandarea de a respecta dispozitiile legale.

Amenzile contraventionale la regimul circulatiei se stabilesc in cuantumul determinat de valoarea punctelor de amenda aplicate, un punct de amenda reprezentand valoric 10% din valoarea salariului minim brut pe economie, stabilit prin hotarare a Guvernului.

In raport de gravitatea faptelor savarsite si de pericolul social reprezentat, persoanelor fizice le sunt aplicabile sanctiuni din clasele I –IV (de la 2 la 20 puncte amenda), iar persoanelor juridice sanctiunile din clasa a V-a (de la 21 la 100 puncte amenda).

Pentru inlaturarea unor stari de pericol si preintampinarea savarsirii altor fapte interzise de lege, sanctiunea principala(avertismentul sau amenda) este insotita, dupa caz, de o sanctiune complementaracare se aplica prin acelasi proces-verbal de constatare.

Sanctiunile complementare sunt: aplicarea punctelor de penalizare, suspendarea dreptului de a conduce pe timp limitat(intre 30 si 90 de zile), confiscarea bunurilor destinate savarsirii contraventiilor ori folosite in acest scop, imobilizarea vehiculului si radierea din oficiu a inmatricularii sau inregistrarii, in cazul vehiculelor declarate fara stapan sau abandonate.

Sunt supuse confiscarii: mijloacele speciale de avertizare luminoase si sonore detinute, montate si folosite fara drept, dispozitivele care perturba functionarea mijloacelor tehnice de supraveghere a traficului si placutele cu numere de inmatriculare sau inregistrare neconforme standardelor in vigoare.

Imobilizarea unui vehicul se realizeaza in baza dispozitiei politistului rutier, prin scoaterea vehiculului in afara partii carosabile si punerea acestuia in imposibilitate de miscare, folosind pentru aceasta dispozitive tehnice sau mijloace de blocare.

Imobilizarea unui vehicul se dispune atunci cand conducatorul acestuia a savarsit o fapta de natura penala, a incalcat regulile referitoare la transportul marfurilor periculoase sau agabaritice, refuza sa se legitimeze, nu respecta timpii de conducere si de odihna prevazuţi de lege sau conduce un vehicul a carui stare tehnica pune inpericol grav siguranta circulatiei, deterioreaza drumul public sau afecteaza mediul.

Pe langa aplicarea sanctiunilor contraventionale, in cazurile prevazute de lege, se aplica si una dintre urmatoarele masuri tehnico-administrative: retinerea permisului de conducere si/sau certificatului de inmatriculare ori de inregistrare, dupa caz, a dovezii inlocuitoare a acestora, retragerea permisului de conducere daca titularul acestuia a fost declarat inapt medical, anularea permisului de conducere daca titularul acestuia a fost condamnat definitiv pentru infractiuni la regimul circulatiei sau care au avut ca rezultat uciderea sau vatamarea corporala a unei persoane in urma nerespectarii normelor rutiere, respectiv ridicarea vehiculelor stationate neregulamentar.

Mestesugarii taietori de piatra din Egiptul de jos au constituit un fond de intrajutorare, prin contributia tuturor pentru acoperirea pagubelor provocate de diverse nenorociri ce loveau membrii colectivitatii.

Prin anul 650 inainte de Hristos, in Grecia antica inteleptul legislator Solon a obligat societatile politice si mestesugaresti sa constituie un fond comun alimentat prin cotizatii lunare, destinat sa repare prejudiciile survenite in interiorul grupului. Este cea dintai asigurare obligatorie care se cunoaste.

In Babilon, Fenicia si in alte tari stravechi, membrii caravanelor se constituiau in asociatii, suportand in comun pagubele din jafuri si de alta natura suportate de unii dintre ei in timpul transportului.

In Roma antica s-a constituit o asociatie de inmormantare pe baza unui Regulament al Colegiului funerar din Lavinium care functiona pe baza unor cotizatii de inscriere si a unor plati periodice.

Membrii asociatiei aveau astfel asigurate, la deces un rug si un mormant.

Unele forme ale asigurarii de bunuri sunt cunoscute din oranduirea sclavagista, sub diferite forme. Astfel, pierderile care rezultau din aruncarea peste bord a incarcaturii pentru salvarea expeditiei aflata in pericol ( cauzat de naufragiu, furtuna, esuare, etc.) erau repartizate in mod proportional, fiind suportate de toti participantii la expeditie, pe principiul avariei comune. Aceste principii au fost cuprinse in legislatia maritima a insulei Rhodos din anul 916 inainte de Hristos si se mentin pana acum.

Primele forme de asigurare se intalnesc in Romania inainte de secolul al XIX-lea, respectiv un fel de intrajutorare reciproca a membrilor unei comune la decesul vitelor, denumita Hopsa. Astfel, an cazul accidentarii unei vite, aceasta era sacrificata iar carnea era impartita intre locuitorii din aceeasi comuna, fiecare platind o suma de bani pentru partea ce-i revenea.

In felul acesta proprietarul sinistrat isi acoperea paguba suferita.

Breslele din Transilvania, infiintate in secolul al XIV-lea au fost primele organizatii care au practicat o forma de asigurare pe principiul mutualitatii si intrajutorarii. Aceasta se referea la asigurari de viata si, potrivit clauzelor, fiecare membru era obligat sa plateasca o taxa de inscriere iar apoi cotizatii periodice. Sumele astfel stranse erau folosite pentru a suporta cheltuielile de inmormantare pentru membrii saraci ai breslei, precum si pentru plata de ajutoare pentru familia decedatului. In timp au luat fiinta si s-au dezvoltat asociatii pentru stingerea incendiilor care functionau cu aportul si in favoarea mai multor comune invecinate. Se mentionează, astfel, o Casa de incendii organizata la Brasov in anul 1744.

O institutie de asigurare pentru incendiu s-a creat si in Sibiu la initiativa magistraturii orasului in anul 1823, dar în anul 1864 cand statutul sau fusese definitivat numai jumatate din proprietarii de imobile si-au dat adeziunea pentru constituirea ei.

In secolele XIX şi XX o data cu dezvoltarea societatii si cu cresterea gradului de complexitate a activitatilor desfasurate a sporit si interesul oamenilor pentru actiunea de asigurare.

Prima organizatie de asigurare s-a constituit la Brasov in anul 1844 de catre Asociatia Meseriasilor sub denumirea Institutul National de Pensii din Brasov, avand caracter specific de asigurari de viata.

Conditiile istorice din Transilvania au permis ca sub influenta unor mari societati de asigurare ale timpului (Assicurazioni Generali si Riunioni Adriatica di Sicurta), populatia din aceasta parte a Romaniei sa cunoasca mai inainte decat cea din alte parti ale tarii, institutia de asigurare. In a doua jumatate a secolului al XIX-lea si in prima parte a secolului al XX-lea  s-a dezvoltat si sectorul asigurarilor, cu o serie de societati: Transilvania-1866, Dacia-1871, Romania-1873, Nationala- 1882, Generala-1887, Agricola-1906, Urania, Patria, Banca Generală de Asigurare-1911.

In anul 1881 prin fuzionarea societatilor Dacia si Romania a luat fiinta societatea Dacia-Romania care, in 1909, a preluat societatea Patria.

In anul 1887, in Braila, cercurile comerciale din Braila si Galati, impreuna cu Banca Marmorosch Blank, formeaza societatea de asigurari Generala, pentru asigurarea transporturilor maritime in special a celor de cereale.

După mutarea sediului la Bucuresti, Generala extinde operatiunile de asigurare in ramura asigurarilor de viata.

In anul 1930 in Romania isi desfasurau activitatea 44 societati de asigurare. In urma concurentei din piata, sase ani mai tarziu mai functionau doar 23.

Pentru ca un risc sa fie asigurabil, trebuie indeplineasca urmatoarele 3 conditii:

– Riscul trebuie sa poata fi definit si masurabil din punct de vedere financiar
Asigurarea ofera o compensatie financiara in cazul in care se materializeaza un risc sau ofera un beneficiu sau serviciu daca riscul respective se produce. Riscul trebuie asadar sa poata fi complet definit, pentru a inlatura orice disputa in cazul producerii daunei (si deci cand trebui facuta plata unei daune). Trebuie de asemenea sa se poata pune un pret pe costul pagubei, pentru a putea defini nivelul de compensatie necesar.
Pentru asigurarea auto impotriva furtului, de exemplu, determinarea momentului producerii evenimentului si care este nivelul compensatiei daunei se fac relative simplu. Pentru vatamari corporale suferite intr-un accident, deseori nivelul compensatiei este stabilit de instantele de judecata. Pentru asigurarile de viata, in care pierderile financiare sunt mai putin evidente, nivelul compensatiei este specificat in avans.

– Riscul trebuie sa fie intamplator si independent
Nu este posibila asigurarea unui eveniment care se va produce cu siguranta, deoarece acesta nu implica nici o incertitudine si deci nu are loc nici un transfer de risc. Producerea evenimentului asigurat trebuie sa fie imprevizibila si sa aiba loc absolut din intamplare, sau cel putin sa fie in afara controlului beneficiarului asigurarii, altfel se poate produce hazardul moral. Evenimentele definite, cum sunt daunele cauzate de uzura sau depreciere, precum si evenimentele produse voluntar si intentionat de asigurat, sau de cineva angajat de asigurat, nu pot fi de obicei asigurate. Asigurarile de viata functioneaza pe acelasi principiu deoarece, desi decesul este un eveniment sigur, momentul producerii acestuia este necunoscut.

– Asiguratul trebuie sa aiba un interes asigurabil
Trebuie sa existe o relatie clara intre asigurat si risc. De obicei, acest „interes asigurabil” este stabilit prin proprietate sau printr-o relatie directa. De exemplu, persoanele au interese asigurabile in propriile lor locuinte si vehicule, dar nu in cele ale vecinilor lor.

Fondul de Protectie a Victimelor Strazii (FPVS)  despagubeste pe cei prejudiciati in accidente rutiere cauzate de vehicule care nu au asigurare RCA sau care nu au fost identificate.

Daca accidentul a fost produs de un vehicul neasigurat RCA, FPVS garanteaza si plateste despagubiri atat pentru daune materiale, cat si pentru vatamari de persoane si decese.

Daca accidentul a fost provocat de un vehicul care a fugit de la locul fapteiFPVS garanteaza si plateste despagubiri numai pentru vatamari de persoane si decese.

Autovehiculele de astazi sunt dotate cu doua tipuri de sisteme de siguranta:

–      activa, care ajuta la imbunatatirea franarii si pastrarea manevrabilitatii in timpul efectuarii acestei manevre, la evitarea coliziunii, la controlul stabilitatii autovehiculului si pastrarea traiectoriei, astfel incat riscul de implicare in accidente sa fie diminuat drastic;

–      pasiva, care, in cazul producerii unui accident, protejeaza persoanele implicate cu scopul salvarii vietii si reducerii riscului de vatamare (centuri de siguranta, airbag-uri, tetiere, ranforsari si zone de deformare controlata ale caroseriilor).

Tehnologia ajuta, dar nu poate schimba legile fizicii. Peste 95% dintre accidentele rutiere au la baza erori ale comportamentului uman.

Factorii psihici are, in mod frecvent, se afla in spatele comiterii unor abateri de la normele rutiere sunt:

–      oboseala, suprasolicitarea sau deficiente ale atentiei;

–      slaba capacitate de anticipare si dificultatile in sfera decizionala;

–      rezistenta redusa la stres / acumularea frustarilor;

–      ambitia exacerbata, impulsivitea si agresivitatea;

–      indisciplina / instabilitatea;

–      vorbitul fara handsfree sau utilizarea aplicatiilor telefonului mobil in timpul condusului;

–      influenta alcoolului sau a substantelor psihoactive.

Asadar cel mai important sistem de siguranta al unui vehicul este soferul!

Atunci cand calatoresti des, o asigurare de calatorie valabila 365 de zile poate fi o alegere mai inteleapta.

Dupa aderarea Romaniei la UE, toate persoanele asigurate in sistemul public de sanatate pot solicita eliberarea cardului European de sanatate.  Cardul european de sanatate garanteaza acces doar la servicii medicale in unele unitati sanitare publice din statele UE. In schimb, o polita medicala de calatorie ofera acces si la clinici si spitale private. Iar cardul ofera acces doar la unele tratamente si proceduri, stabilite prin legislatia respectivei tari.

In urma atentatelor au rezultat 60.000 de dosare de dauna si s-au produs daune materiale de aproape 33 miliarde USD.

Costul atentatelor a ajuns la un maxim istoric in 2014 – 52 miliarde dolari, a calculat  Institute of Economics and Peace (IEP)

Impactul economic global al terorismului a ajuns la 89,6 miliarde de dolari in 2015, iar costurile rezultate din acte de terorism au crescut de peste 11 ori in ultimii 15 ani, a calculate Institute of Economics and Peace (IEP)